Caria dentară este cea mai frecventă problemaă a cavițatii orale. Este o afecțiune a dinților, care se manifestă prin deteriorarea locală în timp a țesutului dentar dur sub acțiunea mai multor factori nocivi. Sub acțiunea acestor factori, are loc un proces de acumulare a bacteriilor, împreună cu resturile alimentare și saliva care formează un biofilm subțire numit placă bacteriană. Nerespectarea igienei orale și consumul crescut de alimente bogate în carbohidrați, alimentează placa bacteriană cu produși acizi, care în timp distrug straturile smalțului dentar și avansează rapid spre interiorul dintelui. Cunoașterea factorilor de risc ne poate ajuta să facem schimbări în stilul de viața și modul de ingrijire orală pentru a preveni și trata eficient cariile dentare existente
Factori de risc pentru apariția cariilor
Procesul de formare a cariei începe odată cu interațiunea în timp a tuturor factorilor cauzali, fiind un proces dinamic ce are loc la interfața dintre placa bacteriană și dinte.
- igiena orală precară: Placa este îndepărtată de pe suprafața dintre dinți și de la nivelul gingiei cu ajutorul periajului dentar. Dinții trebuie periați minimum de două ori pe zi, timp de două minute, iar utilizarea aței dentare – minimum o dată pe zi, pentru curățarea spațiilor greu accesibile dintre dinți – este de asemenea importantă.
- factorul alimentar: Bacteriile din cavitatea bucală transformă zaharurile în acizi, prin fermentație acidă. Lăsați mai mult timp în contact cu dinții, acizii vor provoca demineralizarea dintelui, atacând smalțul, apoi dentina.
- lipsa fluorului: Fluorul previne caria dentară prin creșterea rezistenței dintelui la atacul acizilor produși de placă.
- fumatul – Fumatul afectează sănătatea dinților din cauza gudronului conținut în fumul de țigară. Gudronul formează o peliculă lipicioasă pe suprafața dinților și poate adăposti bacterii, favorizând producerea de acid.
- localizarea dinților: Cariile apar mai frecvent la dinții posteriori. Formele acestor dinți duc la colectarea unor resturi alimentare, mai greu de curățat.
- cantitatea de salivă / gura uscată: Saliva conține substanțe care ajută la contracararea efectelor acizilor eliberați de bacterii în cavitatea orală – aceste substanțe pot ajuta la refacerea smalțului dintelui în stadiile incipiente ale cariilor dentare.
- obturații sau lucrări dentare vechi: În timp, obturațiile dentare nu mai au o adaptare corespunzatoare, se pot ciobi rezultând în margini tăioase la suprafața dintelui. Aceste zone permit plăcii bacteriene să se acumuleze mult mai ușor. În cazul anumitor lucrări dentare, dacă acestea nu mai un o închidere etanșăa la nivelul dinților, pot apărea carii sub lucrare.
Simptomatologie carie dentară incipientă
Cariile dentare nu produc nici un simptom mai ales daca acestea sunt limitate la nivelul smalțului dinților. O dată ce leziunea a trecut de smalț și a ajuns în dentină, terminațiile nervoase din interiorul vor fi expuse direct procesului carios. Este motivul pentru care in acest stadiu pot aparea dureri de intensitate variabila si o creștere a sensibilității dintelui la rece sau cald. Cariile mari pot reține resturi alimentare cauzand și respirație urat mirositoare
De regulă, caria îşi face simţită prezenţa destul de discret, iar simptomele se lasă mult aşteptate, până în momentul în care aceasta se află deja într-un stadiu destul de avansat de evoluţie. Cariile netratate avansează în timp, iar dacă pacientul continuă să ignore semnele, acestea ajung la pulpa dintelui provocând durere și disconfort. Tocmai din acest motiv, este indicat să mergeţi periodic la cabinetul medicului pentru un consult stomatologic
